Believe in yourself and you will succeed! Follow your dreams and you will be happy!


Pentru ca sunt destul de aglomerata am tinut totusi la cronologie si am inceput pe rand, am omis deocamdata deschiderea de la facultate pentru ca nu imi gasesc cuvintele. Asa ca voi scrie de Crosul Loteriei, care anul trecut s-a desfasurat pe un traseu destul de lung si am tras de mine la indicatiile lui Vali,dar  am reusit sa ies pe locul 109. Anul acesta am vazut pe afis ca traseul s-a modificat si ca este mai scurt, asa ca nici nu m-am gandit sa nu fiu la linia de start.

Dupa ce Gabi Szabo a dat startul si am trecut in alergare pe langa magazinul Unirea si Biblioteca Nationala, si vedeam in fata cati erau, mi-am dat seama ca m-am inselat si ca traseul era cam la fel de lung(Rondul de la Alba Iulia). Banuind ca Intersectia Bulevardului Unirii cu Lucian Blaga este prima dupa Magazinul Unirii, cand am vazut ca inainam cu spor mi-am dat seama ca este vorba de strada unde 123 vireaza la dreapta spre Mall Bucuresti.

Anul trecut mintisera ca traseul este de 4 kilometri, ceea ce mi se pare imposibil pentru ca anul asta au anuntat ca are 5 kilometri 200, el fiind totusi ajustat. Pentru ca a venit frigul nu au fost participanti ca in editiile trecute, dar au depasit sigur numarul de 2000, eu am venit alaturi de Irina si Cristina.

Rucsacul fiind nelipsit din alergarile mele, acum am inceput sa-l fac doldora cu haine de schimb, de grija frigului de afara. Am alergat in ritmul meu, dar am simtit oboseala in comparatie cu crosul anterior, distanta fiind mai mare. Am ajuns la finish cu numarul 60 si am fost foarte nemultumita ca pentru a ma inscrie pe tabel, a trebuit sa imi ia biletul cu numarul, eu avand arhiva mea in agenda cu performanta mea la crosuri, mi s-a parut aiurea sa-mi opreasca numarul. Mai ciudat ca pentru a-mi ridica tricoul castigat, trebuia sa predau si numarul de concurs…asa ca nu am ramas cu nimic altceva decat cu tricoul. Tot o comparatie cu cel de anul trecut, asta este mai viu colorat si mai vesel.

Tombola nu s-a mai tinut, pentru ca acest cros s-a desfasurat simultan in 5 orase din Romania,ceea ce e bine.

Ca dupa orice cros, desi alergarea se face pe teren dur, adica pe sosea, ingramadeala este, copii ce se imping si se ingramadesc, senzatia de pe traseu dar si de dupa trecerea liniei de finish este una placuta. In timpul alergarii imi analizez miscarile, senzatiile, imi testez vointa si ambitia. De exemplu de obicei la crosuri cand organismul incepe sa oboseasca, sau cand pornesc cu un ritm nepotrivit incep sa imi amorteasca mainile, de data asta simteam cum inima imi pulsa mai repede decat in piept in ultima masea de pe partea stanga jos.

Astept cu nerabdare urmatorul cros, urmatoarea provocare. O sa fie duminica viitoare Crosul Toyota, in jurul Casei Poporului, 17 Octombrie.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: