Believe in yourself and you will succeed! Follow your dreams and you will be happy!


Abonata fiind la Viajoa si Blogul de Calatorii nu mi-a fost greu sa aflu de marea vanatoare de comori si sa solicit o sedinta urgenta cu Ciresarii pentru a ne inscrie in concurs, asa ca urmam pasii simpli de a ne inrola in cautarea comorilor Bucurestiului si ne linistim.

Asteptam cu sufletul la gura ziua cu pricina si ma simt iar intre ciocan si nicovala fiind pe fuga cu aerobicul, asa ca nu pot sa ma alatur pana la sfarist insa ma agat si de ultimele secunde disponibile.

Punctul de intalnire si ultimele indicatii le primim in mail in timp util asa ca ne prezentam ca a doua echipa la prezenta in fata magazinului Mega Image, avand bateriile incarcate si echipament de alergare, vrem sa ne miscam repede.

Se strang toate echipele si observ ca sunt ceva grupe inscrise, avem concurenta. Ad-hoc sunt desemnata sefa echipe Ciresarilor si ciulesc urechile la ultimele instructiuni date de fetele de la Viajoa. Ne indulcim cu o ciocolata Primola cadou si…pornim la drum.

Ridicam antelenele, impartim sarcinile si sa nu uitam ca ni se mai altura cineva in lipsa de echipa, de ce nu?! o mana de ajutor in plus. Impartim continutul mapei astfel incat toata lumea sa aiba o sarcina, Flori cu dictionarul, Irina cu Harta, eu si Criss cu lista cu obiective si toti cu ochii pe pereti.  Tot ce e in jur capata acum o alta semnificatie si ne agatam de orice indiciu. Strabatem cartierul in lung si in lat si nu ne scapa nimic din vizor, facem poze, notam tot si ne si distram in ciuda frigului de afara.

O buna parte din traseu am strabatut-o fara concurenta, probabil ceilalti au ales o alta abordare insa ne-am miscat destul de bine. Mai avem nevoie de 2 case cu marchize, cine sa fie Omul lui Neagoe? Uite o cupola, uite si bovindoul. Am gasit deja 5 case pe colt, mai avem 2 iar mascaronii le-am depasit deja numarul, avem destui. Uite si casa cu solbanc si cea care aduce aminte de Venetia. Suntem in grafic, la ce se uita echipa aia, au gasit ceva acolo, cu siguranta. Mai in liniste sa nu ne auda, mergi mergi nu te opri.

Astea sunt doar cateva din replicile schimbate in viteza. Rand pe rand sarcinile capatau cate un numar de poza, iar fata noastra se lumina. Ma simt ca la reality Show la The Amazing Race asa ca ii dau telefon Ivonicei sa ne dea o mana de ajutor cu programul de la Casa Melik, ne distram in timp ce vrem a rezolvam un item iar gazdele se arata revoltate la culme, in loc sa fie flatate pentru ca au casa de interes.

Reluam traseul straduta cu straduta, nu vrem sa ne scape nimic din vizor, mai ne apar indicii ce le scapsem la primul rond asa ca nu lasam spatii libere completam in continuare. Cerintele se imputineaza si unele necesita munca de echipa si un brainstorming adevarat pentru a fi deslusite, asa ca mai descoperim cate una si ne revine veselia din miscari.

Ne mai uitam la ceas, cand sa fi trecut atata timp, marim pasul, scanam in continuare. Definitiile le avem deja in minte si nu le vom rataci prea curand. (mascaron- ornament sculptat sau pictat in relief ce semnifica un cap de om/ ancadrament- totalitatea structurilor si elementelor ce incadreaza o fereastra sau o usa/ marchiza- acoperis de sticla sustinut printr-o structura forjata)

Facem calculul si observam ca mai avem doar vreo 4 necunoscute din 35 de cerinte. Incercam sa gasim o solutie, Cristi apeleaza la varianta cu intreaba publicul asa ca se pare ca nici cei de-ai locului nu cunosc mai multe decat noi.  Carevsazica raspunsul e ascuns bine.

Gasim si casa unde a locuit Grigore Moisil, detectam si gemenele albastre ale spatarului dar ne raman totusi catev anecunoscute. Facem o poza cu Biserica Armeneasca si arunc o ultima privire fulger ceasului care nu vrea sa ma crute. Trebuie sa imi iau ramas bun de la echipa si sa ma indrept in graba spre troleu.

Insa in agitatia mea ce nu o pot domoli sunt mereu cu gandul la Ciresarii mei care probabil cauta Strada Painii, sau sunt cu ochii dupa barbosi, or fi prins gaina in poza? Asa ca la pauza sun si aflu starea. Au ajuns a treia echipa dupa timp, din pacate in clasamentul final am ajuns misterios pe locul 4. Dupa punctaj ne-am resemnat pe locul 11, insa cu regret am auzit ca cele intamplate la Elephant Pub au fost necurate si au durat foarte mult, insa nu indeajuns cat sa ajung si eu sa inviorez atmosfera.

Am primit o reducere de 5% la tarabadejocuri.ro si am petrecut intr-un mod unic o dupa-amiaza in Bucuresti. Cu totii am ramas cu obiceiuri frumoase din aceasta experienta. Suntem cu ochii numai pe sus, nu ca m-ar fi atras indeajuns cladirile stil vechi de pe strazile capitalei insa acuma cu siguranta le ador.

Am fost o adevarata echipa, am cooperat si ne-am comportat ca atare, am luptat pentru a ajunge in top, insa atunci cand regulamentul nu este bine pus la punct, unii il pot incalca fara stres. Nu pot sa zic ca acest lucru nu m-a deranjat chiar daca nu am participat la realizarea punctajului insa avand in vedere starea de bine ce am avut-o cu totii pe parcurs am mai trecut cu vederea, fiind de atunci deja aproape 2 luni.

Asteptam si replica acestei vanatori, una cu soare,caldura si mult verde. Felicitari Viajoa si mai ales felicitari Ciresarilor care se stiu: Irina, Flori si Cristi!!

PS: Pentru mai multe detalii tehnice, cerintele concursrului, rezolvarea grupului Ciresarilor si multe alte explicatii puteti consulta blog-ul lui Cristi aici.

Comments on: "Vanatoarea de comori in Cartierul Armenesc ~ 22 Octombrie 2011 cu Viajoa&Ciresarii" (2)

  1. Evelina, ne bucuram ca te-ai simtit bine descoperind raspuns dupa raspuns si ne pare rau ca n-ai putut sa stai pana la final🙂

    E adevarat ca a fost o intrebare controversata chiar si in randul nostru. Unii dintre noi au fost mai darnici cu punctele la acele raspunsuri, altii mai zgarciti. Intr-un final, asa cum am anuntat si pe site, am exclus intrebarea din grila pe punctare.

    Cand spui ca regulamentul nu a fost ok, la ce te referi? Ce ai adauga? Ne bucuram de orice feedback din partea voastra si tinem cont de criticile constructive la urmatoarea editie.

  2. […] la fix.  Ajungem iar pe Strada Sagetii, in cartierul Armenesc unde acum o luna alergam dupa “comori”, decorul sta cald si asteapta vizitatori.  Suntem niste norocosi, suntem la rand, asa ca e timpul […]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: