Believe in yourself and you will succeed! Follow your dreams and you will be happy!

Valea lui Stan Noiembrie 2013


232323232%7Ffp83232)uqcshlukaxroqdfv;;33=ot)23;;=4;3=998=XROQDF)2 449 ;;9245ot1lsiTotul a pornit de la o sugestie bine plasată de mine in timpul dimineţii. Dând un telefon de „La mulţi ani!” Mihaelei, colega ce mă ştie ca fiind tot  timpul în mişcare mă întreabă ce fac pe weekend. Ce mai pui la cale, ia zi?” Eu veselă nevoie mare zic:” -Nimic, dar sunt sigură ca o să se ivească ceva pe măsură!

N-au trecut decat trei ore până ce dorinţa mea spusă în cuvinte ascunse să îşi dea vălul la o parte. Se pare ca Sfinţii Mihail şi Gavril se gândesc mai abitir la sufletele noastre în zi de sărbătoare. 232323232%7Ffp83232)uqcshlukaxroqdfv 335=ot)23;;=4;3=998=XROQDF)2 449 (6(245ot1lsi

N-ai înţeles încă nimic, hai să fiu mai explicită: Tatiana, şi ea cu telefoane de urări a fost puntea de legătură între cele 4 „curajoase” (că doar aşa ne-au spus cei de la Asociaţia Oxigen) şi plecarea pe Valea lui Stan. Un fleac pentru Univers să deschidă subiectul MUNTE la telefon între Tatiana şi Mihaela şi să ne urce până la Barajul Vidraru.

E musai să vă las aici două link-uri ce mie mi-au deschis apetitul pentru această Vale mai puţin cunoscută de lume şi care m-a ţinut pe ghimpi de astă vară. Aşadar, blog si video.232323232%7Ffp83232)uqcshlukaxroqdfv992)nu=32( )3(2)8 7)WSNRCG=39;3594 77336nu0mrj

Dis de dimineaţă ne încălzim feţele cu razele darnice ale soarelui, care, în luna noiembrie se arată pe un cer senin în drumul nostru spre Piteşti- Curtea de Arges – Lacul Vidraru. Facem cunoştinţă şi ne punem pe cântat, ce altceva decât cântece de munte cu sunet de chitara. Sunet ce imi aminteşte de planul meu la început de an, cum aş vrea să învăţ să cânt la chitara. Tatiana reface itinerariul şi în trecerea noastră prin Piteşti aduce si chitara. Chitara la care voi zornăi de acum încolo. Mă folosesc de această cale să îmi arât recunoştinţa faţă de Tatiana care m-a apropiat mai mult de realizarea planului meu, punându-mi chitara în braţe. 232323232%7Ffp83232)uqcshlukaxroqdfv89;3=ot)23;;=4;3=998=XROQDF)2 44 462 245ot1lsi

Facem şi picnic în parcare în Curtea de Argeş şi suntem pregătite pentru impresionanta Vale. Tatiana completează peisajul cu explicaţii solide, aşa ca să nu trecem ca Vodă pe aici. Cheile de aici nu sunt calcaroase ca cele de la Cheile Bicazului de exemplu, aici avem de-a face cu apa ce a reuşit să modeleze şisturile cristaline, mult mai dure. Traseul ne convinge de cele spuse, nisipul fiind alunecos pe pietrele ude.

Cele 18 grade de la poalele muntelui se injumătăţesc la intrare pe traseu. Ne încălzim numaidecât pentru că scările şi cablurile intervin pentru a face traseul accesibil. Este proaspăt reamenajat şi marcat (până acum, traseul era cunoscut doar de cei experimentati, fiind nemarcat).232323232%7Ffp83232)uqcshlukaxroqdfv679)nu=32( )3(2)8 7)WSNRCG=39;358(6(4336nu0mrj

Sălbăticia peisajului ne surprinde şi ne obligă la pauze dese, desigur pentru a face fotografii şi pentru a ne minuna cu voce tare. Trunchiuri de copaci zdraveni se incrucişează în valea ce o străbatem, apa serpuieşte când pe stânga când pe dreapta, cascade cu cromatică diversă, suficiente ispite.

Mai tragem câte un refren, câte un vers.  „Noi urcam şi iar urcam” devine un laitmotiv ce aduce zâmbete pe feţele noastre.  Înainte de prima trecătoare suspendată peste vale găsim o ascunzătoare pentru cutia geocaching ce am pregătit-o din scurt. Dacă în Canionul Tamina am ascuns una, de ce Stan să fie fără?29102013076

Imediat ce am lăsat-o în urmă un miros de fum ne-a dat de înţeles că mai sunt oameni pe traseu. Şi ce binecuvântare pentru tura asta. Cei de la Asociaţia Oxigen erau însiraţi pe traseu şi câţi erau, Doamne.

Primim informaţiile legate locul din traseu unde valea este cea mai îngustă, locul presărat odonioară cu câteva pietre de trecere. Ei bine până să vedem cât era de adâncă apa, omul ce il voi numi în continuare Lostriţa, face un salt in gol de la vreo 5 metri. Rămase cu gura căscată, mai face unul chiar din dreapta mea fără prea mult stat pe gânduri. „Ce scări, ce cabluri dom”le?  Norocul nostru întruchipat în oamenii ăştia este că zona respectivă nu este amenajată ceea ce ne-ar fi lăsat 2 variante posibile: să ne întoarcem din drum, ceea ce ar fi rezultat in frustrare la puterea a patra, sau să ne dezbrăcăm şi să ne incercăm norocul. Apa ajungea pana la piept din cele văzute la faţa locului prin oamenii ăştia echipaţi în scafandri, Lostrite nu alta.  232323232%7Ffp83232)uqcshlukaxroqdfv397)nu=32( )3(2)8 7)WSNRCG=39;358;;52336nu0mrj

Dar Asociaţia Oxigen ne-a făcut viaţa mai uşoară aşa că ne invită să trecem şi noi pe partea cealalta cu tiroliana amenajată de ei. Şi uite-ne de partea cealaltă, uscate, ba chiar vesele pentru că într-un grup mare tot timpul e rost de veselie. 232323232%7Ffp83232)uqcshlukaxroqdfv 799=ot)23;;=4;3=998=XROQDF)2 449 (27245ot1lsi

De aici Valea se lărgeşte, parcă o aud si acum pe Tatiana cu remarca asta. Aşa că mai urcăm câteva scări, mai tragem de un cablu şi ajungem la scara verde…ultima. De aici urmăm cursul apei în sus când pe dreapta. când pe stânga ca să ajungem la indicatorul spre Călugăriţa.

Urcăm versantul care stă la caldurică sub plapuma de frunze moarte. Îmi dau seama că aceste culori ale pământului sunt atât de relaxante şi odihnitoare. Ne oprim si noi la picnic, vedem grupul celor de la Oxigen reîntregit şi continuăm. Trebuie sa ajungem la maşină pe lumina. 232323232%7Ffp83232)uqcshlukaxroqdfv 753=ot)23;;=4;3=998=XROQDF)2 44 3;36245ot1lsi

Lacul Vidraru apare în ochii mei pentru prima dată şi mă face să il compar cu lacurile din Norvegia. Am vazut eu un pliant acum câtiva ani, că de altfel nu am vizitat încă Norvegia dar cred că mai mult culorile amurgului cu pete roşiatice ale apusului pe crestele din zare m-au trimis la aşa comparaţie. 232323232%7Ffp83232)uqcshlukaxroqdfv8329=ot)23;;=4;3=998=XROQDF)2 4497;;(245ot1lsi

Pentru că Stan e deja mult în urmă ne mai minunăm o dată de aşa traseu frumos; eu mai mult pentru că am ajuns într-o zonă nouă pe harta mea, iar Roxana de faptul că a reuşit cu brio să parcurgă primul traseu la munte. Merită felicitarile noastre, aşa că ne scapă şi un chiuit.232323232%7Ffp83232)uqcshlukaxroqdfv5666=ot)23;;=4;3=998=XROQDF)2 4497(3 245ot1lsi

Albastrul înserării dublat de cel al apei este atât de odihnitor pentru ochi, mai odihnitor decât frunzele de  mai devreme. Mă simt de parcă visez cu ochii deschişi iar când fetele vorbesc de Zeiţa Luminii, ei atunci chiar cred ca am aţipit în bocanci. Râdeţi râdeţi, căci ea e acolo, un simbol al barajului Vidraru şi al hidrocentralei. Asistăm în liniştea ce învăluie locul la înserare şi apariţia lunii şi a stelelor.   Si că tot  a venit vorba de stele,  multă vreme m-am întrebat ce constelaţie avem în centrul atenţiei pe cer în luna noiembrie. Da da, am scanat cerul, iar acum constat din cărţi că putem vedea V-ul de la constelaţia peşti imediat sub Pegas (adica pătratul de la Andromeda). Trebuie să mai profit de cerul senin şi să localizez si Cetus, sau Camelopardalis, aceasta din urmă fiind în apropierea constelaţiei Casiopeea, tot un V. Mă lămuresc eu până la urmă. 232323232%7Ffp83232)uqcshlukaxroqdfv4794=ot)23;;=4;3=998=XROQDF)2 449 (83245ot1lsi

Am împărtăşit bucuria excursiei cu un popas in Piteşti apoi am reluat repertoriul cântecelor de munte alunecând pe autostradă spre casa. 232323232%7Ffp83232)uqcshlukaxroqdfv3 9 =ot)23;;=4;3=998=XROQDF)2 44976 5245ot1lsi

Sfaturi pentru cutezători: plecaţi în traseu echipaţi bine, haine impermeabile, bagaj puţin, încălţăminte aderentă, eventual mănuşi, cablurile sunt foarte foarte reci pe timp de toamnă, eu de data asta mi-am luat doar căciula (hihi). De ronţăit în pauze pacheţel cu ce bunătăţuri ştiţi voi că vă dau aripi. Si neapărat interesaţi-vă de traseu, întrebaţi, citiţi, urmăriţi prognoza pentru a fi la curent cu starea traseului. Noi am fost norocoase la trecătoare acolo,  cel mai bine cred întrebaţi oameni specializaţi care vor avea cu siguranţă un răspuns pentru problema voastră. 232323232%7Ffp83232)uqcshlukaxroqdfv5(5 =ot)23;;=4;3=998=XROQDF)2 449247;245ot1lsi

Cu excursia asta, încă o steluţă s-a aprins în sufletul meu.

 

 

Comments on: "Valea lui Stan Noiembrie 2013" (4)

  1. […] Ueli Steck Behind the Scenes at Annapurna and Personal Thoughts Orizaba Rambles Valea lui Stan […]

  2. frumos mai mandro mai tare ca-n 7 Scari

  3. Pe Valea lui Stan inca nu am ajuns – desi am tot vazut poze si am zis ca trebuie sa ajung. Acum s-au refacut scarile si podetele, e mai usor de trecut decat acum ceva timp. Eh, e pe lista, probabil nu pleaca de-acolo pana nu o vizitez si eu!😀

    Dragut ca ati plecat asa la drum, „4 curajoase”🙂 Desi, daca știi ce faci, nu mai e vorba de curaj – ci doar de o activitate plăcută pe care o poți face. La mai multe!

  4. Bravo fetelor!Mi-a placut tot ce-am citit iar fotografiile sunt traznet.La sfarsitul lunii august plec cu familia si,cu siguranta voi ajunge acolo.Abia astept!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: