Ghidul sezonului estival in Bucuresti ~ 6th August 2012

Dupa 6 ani de la prima excursie internationala, Conferinta Yes Event ce se desfasurase in Olanda ma intalnesc cu fata a carei familie mi-a fost gazda pentru o saptamana. Familia Van der Hulst, o gazda adevarata de la care am invatat foarte multe, si locul unde am vazut primele diferente dintre tarile noastre.

Constat bucuroasa ca facebook-ul chiar este util in astfel de situatii si pastreaza relatiile la distanta. Chiar daca atatia ani pana la depistarea lui cu mult entuziasm schimbam mesaje.

Vacanta de vara isi acopera zilele cu activitati, zile incarcate ca si copacii fructiferi e sfideaza caldura de afara. 6 August este ziua in care asteptam sa intru in hainele unui ghid pentru Bucuresti, ale carui stradute si frumuseti le stiu si cu ochii inchisi.

Ma gandesc din timp si incerc sa incropesc un top al atractiilor, stiu ca am la dispozitie numai o zi.

Ne intalnim la Piata Unirii cu multa curiozitate si imi aduc aminte traditiile lor: pupatul de trei ori, si cercetarea cadourilor pe loc.

Desi cea mai calda zi din august asa cum anuntau toate radiourile, noi pornim la pas cautand umbra si pisuetele (cismelele) din Bucuresti. Incepem chiar din Bucurestiul Vechi, asa ca si cum am respecta ordinea cronologica.  Hanul lui Manuc ce rezista in inima Bucurestiului uitat parca de timp, Biserica Sfantul Anton, protectorul studentilor, Curtea Veche a carei racoare o cunoastem si noi pentru prima data. Racoarea data de fortificatiile solide ne este gazda in aceasta plimbare de aducere aminte.

Stradutele Bucurestiului, proaspat renovate pastreaza amprenta unei epoci apuse, asa ca nu trecem bine de  BNR ca si iesim pe Calea Victoriei exact la Muzeul de Istorie si Cladirea CEC ale caror trepte au asistat la atatea sedinte foto cu mirese vesele.

Simt ca suntem aproape de Casa Poporului si Parcul Izvor asa ca trebuie sa le prezint cladirea ce a intrat de trei ori consecutiv in cartea recordului cu cea mai mare cladire administrativa ca suprafata, cea mai scumpa cladire administrativa si cea mai grea cladire conform wikipedia.

Soarele este intr-adevar toropitor asa ca gandul ne e deja la aleile umbrite ale Cismigiului. Si cum plimbatul cu barca este aproape o traditie pentru mine si Cristi ne avantam in patura lina a lacului spre restaurantul Monte Carlo si el pustiu din cauza caldurii. Remarc faptul ca acum pisuetele sunt la tot pasul in Bucuresti comparativ cu alte orase ale lumii, ne racorim si e deja ora mesei.

Un brain storming si ne stabilim de comun acord pentru restaurantul Excalibur, medieval si cu cate o poveste aproape de sufletul nostru. Jocurile Olimpice sunt proiectate in racoarea imparatiei. Aburii ciorbei se ridica lenesi in aer si nu are sa treaca mult timp pana sa dam de fundul blidelor.

Bateriile incarcate ne vor duce urmele pasilor curajosi spre Universitate, Piata Revolutiei, desigur si Muzeul de Arta Contemporana, fiind luni admiram doar de afara. Libraria Carturesti o fascineaza si pe Marijke convinsa de incaperile in care timpul parca iti joaca feste dar si de entuziasmul cu care ii povestesc despre ea.

Parcul Kisseleff cu umbra deasa si cu copii vioi, sade falnic intre Piata Victoriei si Statuia Aviatorilor. Strabatem aleile pline de flori, biciclete gratuite date spre inchiriere dar si scene unde sunetul fanfarei rasuna cateodata gadiland urechile.

Dar cum era sa oprim aceasta promenada brusc fara a bifa un alt parc din topul Bucurestiului?! Arcul de Triumf ne face cu ochiul in departare iar noi alunecam in labirintul Herastraului. Ratele, lebedele si vaporasul ce strabate lent dar regulat apa lacului intervin in povestile ce se deapana pe banca.

Avem o populatie ce incepe sa se deprind cu miscarea: biciclisti, alergatori, convinsi de beneficiile sportului isi fac antrenamentul.

Soarele e la apus, iar razele ce nu reusesc sa mai arda se rasfrang in geamurile Casei Presei Libere. Surata veverita face spectacol la iesire din parc. Prietenii internationali nu s-au hotarat inca asupra planului de a strabate tara, asa camai profitam de o dupa-amiaza impreuna.  Nu stiu daca v-ati prins de zona ce a ramas neexploatata din Bucuresti asa ca va spun eu. De la coltul Liceului Lazar pornim spre Facultatea de Drept, Opera si parcul ei cel renovat ce te binecuvinteaza cu istorisiri despre Dambovita, o adevarata oaza de relaxare.

Universitatea Nationala de Educatie Fizica si Sport si ea cu atatea povesti, si altele la numar ascunse inca in labirinturi si tuneluri.  Dar destinatia e sigur spre Gradina Botanica unde inca am permis de intrare de la actiunile de voluntariat la care am participat. Mi-era dor de aerul proaspat din zona Carpati unde alta data alergam dimineata, de parfumul trandafirilor multicolori ce isi dezbraca petalele uscate in iarba proaspat cosita. De data asta acordam pestilor portocalii din lac accesul la o cina cu biscuiti.

La Cafeneaua Zodiac, Mielul, colegul nostru ne asteapta cu masa unde ii ajutam sa isi puna la punct planul de vizita a tarii, unde nu mai suntem ghizi decat mentori 🙂

Feedback-ul e clar, primim chiar statutul de ghizi cu acte in regula. Sunt bucurosi ca au descoperit Bucurestiul asa cum cineva drag le-ar rezenta casa. Depanam si impartasim acum inainte ca ei sa descopere Romania in adevarata ei frumusete. Drumul luing ii asteapta, traseu in care mi-am permis sa mai adaug cateva orase cheie ca Sighisoara, Cluj-napoca, Sibiu.

Multumita le urez drum bun si astept linistita impresiile din vacanta. Fie ca Romania sa mai respire prin natura nespus de frumoasa ce i-a mai ramas multi ani de acum incolo!

Decathlon ~ Weekend sportiv 12 martie 2011

Pentru ca se zareau deja primele raze ale primaverii, mi s-au reactivat si mie iar antenele de colindat asa ca de cum am vazut anuntul despre Weekendul Sportiv pe facebook am si facut planul cu Mickey sa ne facem aparitia la competitii.

Dupa ce am semnat prezenta si in sala de jocuri de la UNEFS unde era concurs de karate si am vazut demonstratii atat de kata cat si lupte propriu-zise kumite am putut pleca linistiti cu 62.

Desi jongleriile cu mingea pentru care am pornit de fapt, au fost organizate de colegi de-ai nostri si nu s-au ridicat la nivelul asteptarilor, s-au redus de fapt la un traseu aplicativ, ne-am angrenat in clasicele jocuri demonstrative din interiorul magazinului, asta nu inainte de a fi primit invitatia de a lua parte la cursul demonstrativ despre echipamentul montan si noduri folosite in escalada si rapel a celor de la Asociatia Montana EcoExtrem, ceea ce ni s-a parut atractiv.

Asta fiind planul, am pornit prin toate raioanele hai-hui incepand de la cel de ochelari, si poposind ceva mai mult la cel de fotbal unde am incins un joc, poarta fiind destul de interesanta, cu ajutorul caruia strangeam puncte. Desigur, nu am ratat nici plimbarea cu bicicleta , nici jocul de golf, dance dance revolution sau raionul cu echipamente si obiecte de lupta, unde sacii de box au fost punctele forte. Toate s-au incadrat la fix, asa ca ne-am dus direct la coltul dedicat EcoExtrem care se pregateau sa inceapa demonstratia, iar norocul nostru a fost ca am profitat de cele cateva minute avans in care lumea se inscria pentru a invata cele 7 tipuri de noduri, iar atunci cand am auzit ca sunt de fapt 2 concursuri nu ne-am dat inapoi de la nici unul.

Primul era cu intrebari din slide-urile despre echipamentul montan, la care am reusit sa raspund la 9 intrebari din 10 contratimp, asa ca topaind de bucurie am dat drumul cronometrului pentru cel de-al doilea concurs, cel de noduri in care atat eu cat si Mickey am realizat 7 tipuri de noduri in cel mai scurt timp reusind astfel sa castigam o lectie de escalada gratuita la sala celor de la EcoExtrem, cea mai performanta sala de catarat din Bucuresti.

Bonus la bucuria asta asa de mare ca am invatat ceva util si plimbarea nu a fost de prisos, tipa de la EcoExtrem ne-a invatat sa facem si cel de-al 8-lea tip de nod, ccel cu care si-a facut invitatia de a participa la cursul demonstrativ: catusele.

Sunt convinsa ca toata informatia primita cat si premiul de a lua parte la prima excursie la munte organizata anul acesta mi-au facut o mare bucurie, iar nerabdarea este direct proportionala cu ea. Cu siguranta imi vor fi utile pe viitor. Totusi excursia prin Bucuresti nu se incheie in Militari, a trecut abia jumatate de zi.

A doua destinatie era la Sala Palatului la RIUF 2011, la intrunirea facultatilor din  Romania si strainatate care isi expun oferta pentru ciclu de licenta, sau mastere, cu cei ce ofera burse elevilor si studentilor merituosi. Mi-aduc aminte ca ne promisese Teacher sa mergem in liceu , asa ca iata avand o intarziere de ceva ani am ajuns. Din pacate din toate ofertele expuse nu era nimic pe sport doar pe domeniul econimic, IT, medicina si tehnic insa sunt convinsa ca daca esti pe domeniul si esti interesat poti reusi lejer asa ca nu ratati asa ocazii. Atmosfera a fost una draguta insa cam la spartul targului.

Desigur drumul de intoarcere l-am facut prin Cismigiu, cred ca trecuse deja un an de cand n-am mai fost pe acolo, intamplarea draguta a fost ca in marea de oameni care profitau de o zi asa de placuta ne-am intalnit cu Kostov, Culi si Bamse, dar cum sa nu amintesc si de cainele lup pe nume Mickey?! Din numarul mare de exponate canine iesite la plimbare, tocmai asta ne-a atras in mod special privirea, ne-a facut chiar sa ne apropiem sufiecient cat sa ii auzim numele, surpriza a fost astfel si mai mare. Abia astept sa revad Cismigiul inverzit si inflorit si poate anul asta imi indeplinesc dorinta cu portretul care tot o taraganez an de an, din oras in oras inca din 2006.

Ziua a fost una excelenta, nemaipomenita pregatire pentru mega aventura ce a urmat in Brasov.